Aventura spalatului pe dinti...

(Extra Ordinary Thing- Aqualung)

( sau replica pt themanwho la comentariul lui anterior)

Zbarnaitul desteptatorului imi loveste cumplit gelatina de sub occipitalul stang, semn ca nici dimineata asta nu ma scuteste de corvoada de a ma preumbla intr-o lume straina. Am dormit putin si pe fuga, ca de fiecare data, iar somnul mi-a fost la fel de plin de vise care lasa fiori pe sira spinarii. Ochii grei nu vor sa se deschida. Ma simt inerta, doar in gura simt un gust amar. Probabil exista o conexiune stranie intre cosmaruri si chinina pe care o simt dezgustator de puternic prin papile.
Nu am chef sa ma gandesc la vis, tot ce-mi doresc este sa schimb gustul oribil. Crap ploapele doar cat imi e necesar sa nu nimeresc cu capul in usa de la baie. Caut ceva sa-mi acopar trupul. Normal ca nu sunt in stare sa vad nimic si ma umplu de nervi. Nu am pe mine decat verigheta...si multa sila.... Mi-e cumplit de frig. Ma infasor in prosopul de baie. Imi pun pasta pe periuta fara sa ma uit. Abia cand usturimea mentolata ma face sa deschid ochii imi dau seama ca iarasi am pus prea multa .
Privirea imi ramane atintita pe oglinda pe care o urasc pt ca ma vad mereu aproape toata. Ce mi-o fi trebuit o oglinda asa mare in baie? Oribila imagine. Un trup infasurat intr-un prosop albastru, parul ciufulit, ochii carpiti de somn si....buzele albe de spuma. Buze de clown.... Da, asta vad in fata mea: un clown ce-si varuieste in alb buzele ca sa iasa iar la rampa, sa imparta zambete insipide si vorbe ce se vor spirituale...
Imi apropii fata de imaginea din oglinda; o privesc in ochii goi si straini...Incerc sa citesc in ei gandul din spatele constientului, frica, deznadejdea, cosmarul noptilor ei... In pupila dilatata se strang franturi de imagini, ca un puzzle neterminat...Visul....
....


Iarba inalta imbraca picioarele calului pana la genunghi ca o mare verde ce valurea pana departe, spre marginea padurii. Mirosea a verde crud si a brad. Nu am calarit niciodata si totusi acum imi era atat de usor sa strunesc calul murg de sub mine. Prind cu bratele grumazul calului si-mi las obrazul pe coama lui. Langa mine un cal negru purta in sa un trup masiv...cat un munte... Barbatul ma privea cu ochii lui otelosi fara sa spuna nimic. Mana lui imi mangaia parul alunecand pe umarul gol. Bratul lui ma chema tacut spre el.... Intr-un gest hipnotic, ma apropiam din ce in ce mai mult de necunoscutul de langa mine... Ganduri vinovate m-au facut sa tresar si calul speriat a zvagnit in galop spre padure. Incercam sa-l opresc, dar mi-am dat seama ca e inutil...calul nu ma asculta. In spatele meu se auzea galopul calului negru. Am incetat sa incerc sa mai domolesc murgul....Vroiam doar sa reusesc sa raman in sa. Speranta imi era in galopul din urma mea....
Crengile ma izbeau peste fata...M-am aplecat peste coama calului si-i murmuram incet sa ma ierte...
Un zvagnet brusc , apoi mi-am dat seama sa sunt in aer....In jos se casca gura neagra a unei rape...Vedeam bolovanii din ce in ce mai mari...din ce in ce mai aproape....Se auzea un cal nechezand si o voce care striga ceva....Gura mi se umple curand de pamant , sange...si de gustul amar al neputintei...
.....
In ochii din oglinda au aparut licurici de apa....Sigur e de la pasta asta care ustura cumplit... Pe buzele de clown spuma alba incepuse sa se usuce pe margini...Inca putin si avea sa intre in scena....sa rada a fericire...sa vorbeasca de implinire....sa joace acelasi rol pe aceiasi arginti marunti.... Dar cui ii pasa de visele femei din oglinda, de puzzle-ul din privirea ei?....Nimanui...si nici chiar mie....
....
PS...themanwho de ce nimeni nu a oprit calul? Nu astept nici un comentariu de la tine...asa cum nu mai astept sa ma mai accepte calul din vis... Stiu ca esti prea mandru ca sa mai dai raspunsul...